Articole publicate

Autarchy is an economic system in which the state refuses any commercial connection with the outside, solely relying on its own resources. In an autarchic economy, the state does not participate in the international economic life, is not part of any regional and/or global economic organization and does not export or import goods. The characteristics of a closed, autarchic economy are: 1). the state does not take into account the progress of the world economy, 2). the state lacks involvement in the international economy, 3). economic independence is pursued by drastically reducing or canceling imports and exports, 4). the state solely relies on its own resources. This economic system can lead to: a). a pronounced economic decline, due to the impossibility of the state to provide the necessary goods and services for the population’s livelihood, b). a decrease in national incomes, considerable decrease in GDP, c). an increase in the state’s access to domestic natural resources, which in turn leads to an increased chance of their depletion, d). social instability.

Prea îndrăgostit de operaţiile pur tehnice ale Serviciului Secret (recrutarea, dirijarea şi infiltrarea agenţilor, combinaţiile şi legendele informative, contrapropaganda şi dezinformarea, interceptările de înscrisuri şi convorbiri), in care era un maestru, Moruzov a neglijat tocmai menirea fundamentală a unui şef al Intelligence-ului: preocuparea pentru analiza profundă şi obiectivă a situaţiei geostrategice şi geopolitice a ţării şi elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu şi îndepărtat pe care să le supună atenţiei factorilor politici constituţionali, responsabili de soarta ţării, iar activitatea întregului aparat de informaţii să fie direcţionată spre un asemenea obiectiv. Prevalându-se permanent de necesitatea păstrării secretului în activitatea de informaţii, ceea ce a fost un lucru bun şi de absolută utilitate pentru instituţia pe care a fondat-o şi condus-o, dar coroborat cu comportamentul etalat ori de câte ori i se ivea ocazia de a-şi da importanţă cu aceea ce ştie şi ar putea să realizeze, Mihail Moruzov a creat celor din jur mai mult derută decât claritate. Toate acestea au alimentat din plin imaginaţia adversarilor săi şi ai Serviciului Secret, care au căutat să-i proiecteze personalitatea într-o lumină dintre cele mai sumbre şi misterioase.

The contemporary security environment has increasingly unpredictable mutations and the international scene seems to be gripped by a conflict that threatens to erupt at any moment, becoming an open conflict, violent and able to spread quickly everywhere; although for decades the source of conflict appeared to be the Middle East region, more recently, this source of global conflicts seems to move a little further to the north, reaching the Extended Black Sea Region (EBSR). Apparently, in EBSR are the great fossil resources that will be important once the basins of oil/gas from the Middle East will be depleted. The moment of fossil resources depletion in the Middle East is not too far. The EBSR will become the global centre of interest and this move of the global source of conflict in the Black Sea region leads to the need to develop new and special models for the management of national security. But going towards which direction? This question among others raises the attention of the scientific research in this important area of security. The first goal could only be to find out the truth, because only based on truth we can develop the appropriate model of management.

Ca actor pe scena internațională, UE trebuie să facă fată noilor pericole, amenințări și provocări, cu atât mai mult cu cât urmărește să joace un rol în securitatea globală ceea ce implică asumarea de responsabilități sporite, așa cum sunt prezentate în anexă. Mediul global este caracterizat prin insecuritate, astfel Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complex de management al crizelor. Dezvoltarea unei astfel de capabilități atrage de la sine o altă problemă majoră, dezvoltarea unei capabilități a Uniunii. Există pericolul ca această nouă capabilitate să dubleze NATO sau există pericolul ca Uniunea să își dezvolte o capacitate dar fără puterea de a o proiecta. Un conflict ce se întrevede în viitor este între președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, în opinia unor eurosceptici. Dezvoltarea acestor capabilități este necesară Uniunii ce se dorește un important actor pe scena internațională.

Creștinismul reprezintă una din cele trei mari religii monoteiste ale lumii ca număr de aderenți, aflându-se cu mult înaintea iudaismului și islamului, născându-se, istoricește vorbind, în prima jumătate a secolului I, când un mic grup de evrei palestinieni l-au identificat pe Mesia cu nimeni altul decât Isus Hristos din Nazaret. De-a lungul a două milenii de existență, creștinismul a evoluat și s-a extins în lume pe spații largi fiind, totodată, însoțit de stări de tensiune, crize, războaie religioase, schisme și conflicte de natură teologică, fapt ce a avut drept consecință apariția mai multor biserici distincte.

În timp, teoria generală a relativității a acumulat mai multe anomalii și discrepanțe, indicând necesitatea unor teorii mai bune despre gravitație sau alte moduri de abordare. Ipotezele ad-hoc introduse în relativitatea generală pentru a explica singularitățile gravitaționale pe baza condițiilor energetice nu sunt foarte eficiente. Sunt necesare ipoteze mai detaliate asupra conținutului materiei. Mulți oameni de știință și filosofi au ajuns la concluzia că singularitățile trebuie să fie asociate cu atingerea limitelor valabilității fizice a relativității generale, fiind nevoie să se dezvolte o nouă teorie, a gravitației cuantice.

Istoricii știu că întâlnirea de la Teheran din 1943 a schimbat cursul celui de-Al Doilea Război Mondial (noi numim această întâlnire epocală pentru secolul al XX-lea, Teheran 1). Prima Conferință de la Teheran s-a desfășurat între 28 noiembrie și 1 decembrie 1943 și a fost organizată pentru punerea la punct a unor probleme de importanță vitală pentru mersul celui de-Al Doilea Război Mondial și organizarea lumii postbelice, ca urmare a marilor victorii aliate din cursul anului 1943. A fost prima întâlnire a “Celor Trei Mari”: Franklin Delano Roosvelt, Winston Churchill și Iosif Vissarionovici Stalin.
Pe 19 iulie 2022 s-a desfășurat întâlnirea Teheran 2… Anii următori ne vor spune dacă și întâlnirea Teheran 2 a marcat cursul actual al schimbărilor din lume! Noi subliniem că DA!

România intră, în iunie 1941, în al Doilea Război Mondial de partea Axei și împotriva URSS, sperând să redobândească astfel teritoriile pierdute. Pe 22 iunie 1941, armatele germană și română au început campania împotriva Uniunii Sovietice prin „Operațiunea München”, armata română fiind motivată de dorința de a lua înapoi de la URSS Basarabia și Bucovina. Pe 1 august 1943, aliații au bombardat câmpurile petroliere și rafinăriile de la Ploiești (Operațiunea Tidal Wave). După bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943, armata sovietică a început să avanseze și, în martie 1944, ajunge pe teritoriul României. Trupele românești au participat la război alături de Axă în cadrul Grupului de armate german sub denumirea „Ucraina de Sud”. Mareșalul Antonescu, convins de imposibilitatea opririi asaltului sovietic, în noaptea de 21 august a cerut ambasadorului Manfred von Killinger să angajeze toate rezervele germane pentru a sprijini frontul, și a doua zi, pe 22 august, a informat guvernul român despre intenția sa de a continua lupta alături de Germania nazistă.

Se pare că Hermann Paul Arno von Ritgen a fost unul dintre cei mai de seamă spioni pe care British Intelligence Service i-a avut în cadrul Legației germane la București în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.