Guvernul a aprobat cifrele de școlarizare pentru 2025–2026: 68.116 granturi la licență, 36.141 la master și 3.438 la doctorat (din care o cotă pentru militari). Pachetul include linii dedicate domeniilor prioritare, locuri pentru masteratul didactic și pentru învățământul superior dual. Universitățile primesc repere ferme pentru planurile de admitere, iar departamentele pot calibra selecția pe profilurile cerute de piață. De remarcat menținerea grantului pe tot ciclul de studii și mențiunile explicite privind repartizarea pe priorități naționale – un semnal că finanțarea încearcă să urmeze specializările strategice. Practic, competiția pe candidați buni va fi și mai dură acolo unde oferta de locuri bugetate rămâne constantă, pe fondul scăderii demografice. (Edupedu.ro)
QS 2026: România apare cu 10 universități în clasament; Universitatea din București și UBB sunt în intervalul 761–770. UB s-a prezentat drept “prima din România” în comunicatul propriu, dar, în esență, cele două împart același palier internațional. Mesajul de fond al ediției 2026 este dublu: progrese punctuale pe indicatori (ex. angajabilitate/impact) coexistă cu decalaje sistemice față de competitori regionali. Pentru mediul universitar, miza nu e doar urcarea în topuri, ci atragerea de studenți internaționali, granturi și parteneriate. Clasamentul pune presiune pe cercetarea publicată și pe internaționalizare – elemente care pot influența inclusiv finanțarea competitivă. (Edupedu.ro)
Standardele minimale pentru conferențiar/profesor/abilitare au fost actualizate prin OMEC 3019/2025 și se aplică din anul univ. 2026–2027. Documentul reface grilele pe 35 de comisii, înlocuiește accentul pe indicatori controversați (ex. IF) cu metrici mai robuste (de tip AIS) și lasă universităților libertatea de a impune bare mai ridicate. Se abrogă astfel vechile standarde din 2016, cu intenția de a sincroniza evaluarea carierelor academice cu bunele practici internaționale și de a limita “inflația” de publicații slabe. Pentru cadrele didactice, schimbarea înseamnă portofolii mai curate și diferențiere mai clară între cantitate și calitate; pentru școli doctorale, o presiune de a susține cercetarea reală, cu vizibilitate globală. (Edu România)
La Măgurele, ELI-NP a lansat în martie 2025 proiectul “Dr. LASER”, axat pe aplicații medicale ale laserilor de mare putere, în timp ce ELI ERIC a pre-anunțat pe 12 septembrie 2025 a 7-a rundă de acces pentru utilizatori. Pentru universitățile românești, fereastra e dublă: cercetare la frontieră (QED de câmp tare, materiale extreme, imagistică medicală) și șansa de a intra cu echipe mixte în competiții europene pe instrumente unice în lume (10 PW). Accesul deschis pe bază de proiecte evaluat internațional poate aduce publicații de top și consorții nou formate, cu impact în rankinguri și finanțare viitoare. (Euronews)
Val de investiții PNRR în campusuri: UAB și-a modernizat integral campusul pentru 2025–2026 (laboratoare, amfiteatre, servicii studențești), UNST Politehnica București lansează “Campus Dual” pentru nevoile pieței muncii, iar la TUIASI se reabilitează cămine și sală de sport. În paralel, universități din Alba Iulia și Bacău semnează contracte pentru campusuri integrate de învățământ dual. Banii vizează eficiență energetică, condiții de locuire și infrastructură educațională modernă – părți critice pentru atragerea și retenția studenților în orașele universitare. (Ziarul Unirea)
UB deschide Facultatea de Studii Interdisciplinare (iunie 2025), împreună cu o ofertă extinsă de locuri la buget pentru admiterea de vară. Noua structură semnalează pivotarea spre programe care traversează frontierele tradiționale (date/AI, sustenabilitate, științe socio-cognitive etc.), cu potențial de a crea nișe unice pe piața locală. Interdisciplinarul aduce și provocări: guvernanță curriculară, co-tutelă între facultăți, recunoașterea încărcării didactice și evaluarea integrată a rezultatelor. Dacă e reușit, experimentul poate deveni model pentru alte universități mari (consorții, trasee flexibile, micro-credite). (Universitatea din București | Admitere)
Cercetare: PNCDI IV a pornit plățile de avans (211,7 mil. lei transferați către UEFISCDI la 1 aprilie 2025), iar apelurile pentru mobilitatea cercetătorilor din diaspora (MCD 2025) sunt deschise până pe 31 octombrie 2025. În paralel, continuă și apelurile bilaterale (ex. programe România-Franța) și inițiativele de atragere a diasporei științifice. Pentru mediul academic, asta înseamnă resurse de pornire pentru proiecte, evenimente de matchmaking și posibilitatea de a “ancora” expertiză din exterior în grupurile locale – un ingredient cheie pentru publicații și consorții europene competitive. (UEFISCDI)
Admiterea 2025 se lovește de un minim demografic istoric la final de liceu, iar universitățile pregătesc sesiuni cu concurență mai scăzută pe multe programe. Ministrul educației a recunoscut contextul atipic, iar rectoratele au reacționat cu campanii de orientare și oferte calibrate pe cererea reală. Miza devine calitatea și retenția, nu doar umplerea locurilor; altfel, programelor cu absorbție slabă le va fi dificil să justifice cadre, spații și bugete. În contrapondere, domeniile STEM, medical și IT rămân atractive, însă presiunea pe școlile non-STEM crește. (Știrile ProTV)
Politica burselor și a normelor de muncă intră în reformă: pentru preuniversitar s-au fixat cuantumuri și criterii stricte, iar pentru universitar ministrul anunță un “punct de start” al carierei didactice corelat cu salariul mediu brut și echivalări între grade universitare și de cercetare; în același timp, discută limitarea plății burselor studenților pe durata vacanțelor – idee care a stârnit proteste. Dezbaterea atinge nervul resurselor umane și al echității sociale: universitățile cer stabilitate bugetară, studenții – predictibilitate, iar ministerul – eficiență și performanță. (Edu România)
UBB găzduiește în 9 septembrie 2025 prima competiție internațională de studii de caz în business organizată în România – un format modern de învățare prin care echipe de studenți rezolvă probleme reale ale companiilor, sub presiunea timpului. Pentru universitate, evenimentul înseamnă vizibilitate globală, contacte cu industrie și un “pipeline” de recrutare pentru angajatori. Pentru studenți, e o validare a competențelor transversale (analiză, comunicare, lucru în echipă) care sunt tot mai greu de măsurat prin examene tradiționale. Dacă devine recurent, Clujul poate intra pe harta competițiilor regionale de top. (AmosNews)
Lasă un răspuns