Cunoașterea

Jurnalul: Cunoașterea Științifică, Volumul 1, Numărul 1, Septembrie 2022
Pagini: 3-26
Autori: Nicolae Sfetcu
Limba: română
DOI: 10.58679/CS68980
Cuvinte cheie: cunoașterea, cunoașterea științifică, adevăr, raționalitate, virtute, percepția, memoria, inferență
URL: https://www.cunoasterea.ro/cunoasterea/

Abstract

Hard to say what knowledge is. The more this concept is discussed, the more divergent opinions are. Epistemology is the theory of knowledge, and one of the characteristic questions of epistemology concerns what all the myriad kinds of knowledge we ascribe to ourselves have in common. A major distinction between different types of knowledge is descriptive, declarative, or propositional knowledge (which requires a greater degree of intellectual sophistication on the part of the knowledge seeker) and knowledge or skill knowledge.

For a description, statement, or assertion to be knowledge, it must be a belief, be true, and be justified. A statement of faith is an expression of belief in someone or something. Belief must be true to be knowledge. Plato, in the Gorgias, argues that faith is the most frequently invoked bearer of truth. In many of Plato’s dialogues, such as the Meno and especially the Theaetetus, Socrates views knowledge as true belief explained or defined in some way. Justification for belief involves a good reason for doing so. The definition of knowledge as justified true belief was widely accepted until 1960, when the American philosopher Edmund Gettier provoked major widespread discussion.

Rezumat

Greu de spus ce este cunoașterea. Cu cât se discută mai mult asupra acestui concept, cu atât mai multe sunt opiniile divergente. Epistemologia este teoria cunoașterii, iar una dintre întrebările caracteristice epistemologiei se referă la ce au în comun toate nenumăratele tipuri de cunoștințe pe care ni le atribuim. O distincție majoră între diferitele tipuri de cunoaștere este cunoașterea descriptivă, declarativă sau propozițională (care necesită un grad mai mare de sofisticare intelectuală din partea celui care caută cunoașterea) și cunoașterea cunoștințelor sau a abilităților.

Pentru ca o descriere, declarație sau afirmație să fie cunoaștere, trebuie ca aceasta să fie o credință, să fie adevărată, și să fie justificată. O declarație de credință este o expresie a credinței în cineva sau ceva. Credința trebuie să fie adevărată pentru a fi cunoaștere. Platon, în Gorgias, susține că credința este cel mai frecvent invocat purtător de adevăr. În multe dintre dialogurile lui Platon, precum Menon și, în special, Theaitetos, Socrate consideră cunoașterea ca fiind credința adevărată explicată sau definită într-un fel. Justificarea credinței implică un motiv bun pentru a face acest lucru. Definiția cunoașterii ca o credință adevărată justificată a fost acceptată pe scară largă până în 1960, când filosoful american Edmund Gettier a provocat discuții majore pe scară largă.