The Somatisation of Scarcity: An Integrative Framework for Understanding Psychophysiological Vulnerability in the Context of Food Insecurity and Dysregulation of the Microbiome-Gut-Brain Axis. Implications for Public Health in Romania. (1)

Description

Part I: The Theoretical and Epistemological Foundations of an Integrative Framework

Somatizarea penuriei: Un cadru integrativ pentru înțelegerea vulnerabilității psihofiziologice în contextul insecurității alimentare și al dereglării axei microbiom-intestin-creier. Implicații pentru securitatea sanitară în România. (1)

Partea I: Fundamentele teoretice și epistemologice ale unui cadru integrativ

Authors:
Prof. Dr. Cojocaru Manole, MD, Ph.D¹,³; Psih. Tihan Eusebiu Jean, M.Sc.²,³

Affiliations:
¹Titu Maiorescu University, Faculty of Medicine, Bucharest, Romania
²Tihan și Asociații, Professional Civil Society of Psychology, Bucharest, Romania
³Academy of Sciences of Romania

ORCID:
Prof. Dr. Cojocaru Manole: https://orcid.org/0000-0002-7192-7490
Psih. Tihan Eusebiu Jean: https://orcid.org/0009-0008-8316-3679

Correspondence: Prof. Dr. Cojocaru Manole, Titu Maiorescu University, Faculty of Medicine, Bucharest, Romania. Email: cojocaru.manole@gmail.com

Cojocaru, Manole; Tihan, Eusebiu Jean (2026). ”The Somatisation of Scarcity: An Integrative Framework for Understanding Psychophysiological Vulnerability in the Context of Food Insecurity and Dysregulation of the Microbiome-Gut-Brain Axis. Implications for Public Health in Romania. (1)”, in Index Academic, II 2026, DOI: 10.58679/IA27892, https://www.indexacademic.ro/en/pdf/the-somatisation-of-scarcity-1/

ABSTRACT

Objectives: The authors propose an interdisciplinary framework to analyze how socioeconomic deprivation and food insecurity may contribute to psychophysiological vulnerability in Romania. The original contribution is the concept of “Somatization of Scarcity,” defined as a theoretical construct describing the process by which chronic material insufficiency and stress are incorporated into eating behaviors, psychophysiological responses, and somatic outcomes through biological, psychological, and cultural interactions. In this first part, the authors establish the conceptual and methodological foundations of the proposed integrative framework.

Methods: This work is an integrative narrative synthesis, corroborating biomedical, epidemiological, psychological, anthropological, and semiotic literature. The authors stratify evidence into: (1) preclinical experimental results, (2) human epidemiological associations, (3) biologically plausible mechanisms, and (4) theoretical interpretations. This separation is used to avoid the unjustified translation of animal or mechanistic results to clinical and population effects.

Results and Synthesis: The authors consider that the paradox of apparent abundance and population health degradation is explicable through the interaction between economic, dietary, biological, and psychological factors. Data from the National Institute of Statistics (INS) indicate that 27.4% of Romania’s population (5.2 million people) was at risk of poverty or social exclusion in 2025 [1][2]. Structural poverty and food insecurity create a context of vulnerability in which the consumption of ultra-processed foods becomes not just an option but a perceived economic necessity. The transdisciplinary approach proposed by the authors offers a coherent theoretical framework for understanding these complex interactions. The authors emphasize the importance of rigorous delimitation between preclinical evidence, epidemiological associations, plausible mechanisms, and theoretical interpretations.

Public Utility Statement: The authors consider that establishing clear conceptual and methodological foundations is essential for developing a robust research framework and for guiding public health interventions. Understanding how poverty and food insecurity affect mental and physical health through the microbiome-gut-brain axis can inform effective public policies that simultaneously target economic, dietary, psychological, and biological factors.

Conclusions: The authors conclude that “Somatization of Scarcity” is a promising theoretical construct that requires rigorous operationalization and empirical validation. The proposed transdisciplinary framework offers a conceptual architecture for integrating levels of analysis but must be applied with strict epistemological and ethical precautions. This first part establishes the foundations necessary for exploring specific mechanisms in the subsequent parts of the article.

Keywords: somatization of scarcity, theoretical framework, transdisciplinarity, food insecurity, microbiome-gut-brain axis, epistemology, methodology, Romania, public health

REZUMAT

Obiective: Autorii propun un cadru interdisciplinar pentru analiza modului în care deprivarea socio-economică și insecuritatea alimentară pot contribui la vulnerabilitatea psihofiziologică în România. Contribuția originală este conceptul de „Somatizare a Penuriei”, definit ca un construct teoretic care descrie procesul prin care condițiile cronice de insuficiență materială și stres sunt încorporate în comportamente alimentare, răspunsuri psihofiziologice și rezultate somatice, prin interacțiuni biologice, psihologice și culturale. În această primă parte, autorii stabilesc fundamentele conceptuale și metodologice ale cadrului integrativ propus.

Metodă: Lucrarea este o sinteză narativă integrativă, care coroborează literatură biomedicală, epidemiologică, psihologică, antropologică și semiotică. Autorii stratifică dovezile în: (1) rezultate experimentale preclinice, (2) asocieri epidemiologice la om, (3) mecanisme biologic plauzibile și (4) interpretări teoretice. Această separare este utilizată pentru a evita transferul nejustificat al rezultatelor animale sau mecanistice către efecte clinice și populaționale.

Rezultate și sinteză: Autorii consideră că paradoxul abundenței aparente și al degradării sănătății populației este explicabil prin prisma interacțiunii dintre factorii economici, alimentari, biologici și psihologici. Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică faptul că 27,4% din populația României (5,2 milioane de persoane) se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială în anul 2025 [1][2]. Sărăcia structurală și insecuritatea alimentară creează un context de vulnerabilitate în care consumul de alimente ultra-procesate devine nu doar o opțiune, ci o necesitate economică percepută. Abordarea transdisciplinară propusă de autori oferă un cadru teoretic coerent pentru înțelegerea acestor interacțiuni complexe. Autorii subliniază importanța delimitării riguroase între dovezile preclinice, asocierile epidemiologice, mecanismele plauzibile și interpretările teoretice.

Declarație pentru utilitate publică: Autorii consideră că stabilirea unor fundamente conceptuale și metodologice clare este esențială pentru dezvoltarea unui cadru de cercetare robust și pentru ghidarea intervențiilor de sănătate publică. Înțelegerea modului în care sărăcia și insecuritatea alimentară afectează sănătatea mintală și fizică prin intermediul axei microbiom-intestin-creier poate informa politici publice eficiente, care să vizeze simultan factorii economici, alimentari, psihologici și biologici.

Concluzii: Autorii concluzionează că „Somatizarea penuriei” este un construct teoretic promițător, care necesită însă o operaționalizare riguroasă și validare empirică. Cadrul transdisciplinar propus oferă o arhitectură conceptuală pentru integrarea nivelurilor de analiză, dar trebuie aplicat cu precauții epistemologice și etice stricte. Această primă parte stabilește fundamentele necesare pentru explorarea mecanismelor specifice în părțile următoare ale articolului.

Cuvinte cheie: Somatizarea penuriei; cadru teoretic; transdisciplinaritate; insecuritate alimentară; axa microbiom-intestin-creier; epistemologie; metodologie; România; sănătate publică.