Igiena conceptuală a conținutului generat de IA în piața cărții europene

Descriere

Nicolae Sfetcu[1]

17.04.2026

Sfetcu, Nicolae (2026). ” Igiena conceptuală a conținutului generat de IA în piața cărții europene”, în Index Academic, II 2026, DOI: 10.58679/IA42205, https://www.indexacademic.ro/pdf/igiena-conceptuala-a-continutului-generat-de-ia-in-piata-cartii-europene/

© 2026 Nicolae Sfetcu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

The conceptual hygiene of AI-generated content in the European book market

Abstract

The central thesis of this article is that the problem of AI-generated content, especially in the book market, is not just one of “labelling”, but one of conceptual hygiene: interfaces and institutions must clearly distinguish between text as a statistical product, text as an act of speech, text as a cultural good and text as a support for legal or editorial liability. In the current form of European law, there is no general, transversal obligation to mark on the cover or in a uniform manner all books or all promotional materials assisted by AI; instead, there is a fragmented set of obligations and standards, distributed between the AI Act, the Digital Services Act, copyright in the Digital Single Market and consumer law. The result is a partial transparency regime, sufficient for some risks, but insufficient to avoid systematic confusion between author, publisher, model, platform and the institution that actually “speaks” to the public.

Keywords: conceptual hygiene, artificial intelligence, AI, books, European Union, anthropomorphism, European policies, book market

Rezumat

Teza centrală a acestui articol este că problema conținutului generat de IA, în special în piața cărții, nu este doar una de „etichetare”, ci una de igienă conceptuală: interfețele și instituțiile trebuie să distingă clar între text ca produs statistic, text ca act de vorbire, text ca bun cultural și text ca suport al unei răspunderi juridice sau editoriale. În forma actuală a dreptului european, nu există o obligație generală, transversală, de a marca pe copertă sau în mod uniform toate cărțile ori toate materialele promoționale asistate de IA; există însă un ansamblu fragmentat de obligații și standarde, distribuite între Actul privind IA, Actul legislativ privind serviciile digitale, dreptul de autor al pieței unice digitale și dreptul consumatorilor. Rezultatul este un regim de transparență parțial, suficient pentru unele riscuri, dar insuficient pentru a evita confuzia sistematică între autor, editor, model, platformă și instituția care „vorbește” efectiv către public.

Cuvinte cheie: igiena conceptuală, inteligența artificială, IA, cărți, Uniunea Europeană, antropomorfism, politici europene, piața cărții

Rezumat executiv

Teza centrală a acestui articol este că problema conținutului generat de IA, în special în piața cărții, nu este doar una de „etichetare”, ci una de igienă conceptuală: interfețele și instituțiile trebuie să distingă clar între text ca produs statistic, text ca act de vorbire, text ca bun cultural și text ca suport al unei răspunderi juridice sau editoriale. În forma actuală a dreptului european, nu există o obligație generală, transversală, de a marca pe copertă sau în mod uniform toate cărțile ori toate materialele promoționale asistate de IA; există însă un ansamblu fragmentat de obligații și standarde, distribuite între Actul privind IA, Actul legislativ privind serviciile digitale, dreptul de autor al pieței unice digitale și dreptul consumatorilor. Rezultatul este un regim de transparență parțial, suficient pentru unele riscuri, dar insuficient pentru a evita confuzia sistematică între autor, editor, model, platformă și instituția care „vorbește” efectiv către public. [2]

Pe axa sensului și ancorării, literatura despre grounding (conectarea simbolurilor în IA) și despre relația dintre formă și sens arată de ce ieșirile LLM (Large Language Model) nu pot fi tratate automat ca purtătoare de referință robustă: ele operează excelent asupra regularităților formale, dar semnificația instituțional relevantă cere ancorare în surse, contexte și practici de validare. Pe axa pragmaticii, aceeași propoziție poate funcționa fie ca simplu material lingvistic generat, fie ca recomandare editorială, notificare contractuală, avertizare juridică sau promisiune comercială. Pe axa agenției, un sistem agentic care combină LLM-uri cu căutare, baze de date, cataloage, CRM, e-mail sau instrumente de achiziție are o capacitate cauzală mult mai mare decât un simplu generator de text; de aici rezultă nevoia unei matrici de responsabilitate explicite. Pe axa încrederii, studiile recente arată nu doar că utilizatorii antropomorfizează rapid aceste sisteme, ci și că anumite indicii de design cresc încrederea epistemică și dependența chiar atunci când nu există motive suficiente pentru o astfel de încredere. [3]

Pentru ecosistemul editorial și de librărie din Uniunea Europeană[4], implicația practică este dublă. În plan normativ, editorii, distribuitorii, librarii și furnizorii de modele trebuie să opereze cu o arhitectură de conformare în straturi: transparență despre interacțiunea cu IA, trasabilitatea conținutului sintetic, politici de drepturi de autor și guvernanță a recomandărilor. În plan concurențial, „încrederea editorială” devine un avantaj de piață: într-un context în care organizațiile sectoriale cer etichete lizibile automat, politici de respectare a rezervelor de drepturi și metadate standardizate, valoarea distinctivă a editorului și a librarului va depinde tot mai mult de capacitatea lor de a oferi proveniență, revizie umană și contestație eficientă, nu doar text fluent. [5]

Note

[1] Cercetător – Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, ORCID: 0000-0002-0162-9973, Web of Scenice Researcher ID V-1416-2017

[2] European Commission, „AI Act Service Desk – Article 50”.

[3] Bender și Koller, „Climbing towards NLU”.

[4] Yao et al., „ReAct”.

[5] European Commission, „The General-Purpose AI Code of Practice | Shaping Europe’s Digital Future”.