Febra fricii – De la vulnerabilitate ontologică la instituționalizarea anxietății (2)

Descriere

Partea a II-a – Instituționalizarea Anxietății: Industria Fricii, Patologie Socială și Strategii de Reziliență

Psih. Tihan Eusebiu Jean (1)(2), Psih. Tihan Laura Mihaela (1),

1) Tihan si Asociatii. Societate civilă profesională de psihologie Bucuresti, Romania
(2) Academia Oamenilor de Știință -Romania

Psih. Tihan Laura Mihaela, MSc
https://orcid.org/0009-0003-1820-1417

Autor corespondent:
Psih.Tihan Eusebiu Jean, M.Sc,
Email: eusebiu.tihan@gmail.com
ORCID ID https://orcid.org/0009-0008-8316-3679

Tihan, Eusebiu Jean; Tihan, Laura Mihaela (2026). ”Febra fricii – De la vulnerabilitate ontologică la instituționalizarea anxietății (2)”, in Index Academic, II 2026, DOI: 10.58679/IA35781, https://www.indexacademic.ro/pdf/febra-fricii-de-la-vulnerabilitate-ontologica-la-institutionalizarea-anxietatii-2/

REZUMAT

Context: Partea I a acestui articol a stabilit fundamentele teoretice ale fricii – ontologia vulnerabilității, mecanismele neurobiologice și perspectivele psihanalitice. Partea a II-a extinde această analiză spre dimensiunea socio-economică a fricii, explorând modul în care frica este instituționalizată, exploatată economic și transformată într-un mecanism de control social.

Obiective: Lucrarea își propune să decripteze mecanismele prin care frica devine o „industrie” – un ansamblu de sectoare economice și politice care beneficiază de pe urma menținerii populației într-o stare de alertă permanentă. De asemenea, se urmărește identificarea strategiilor de reziliență și contracarare a manipulării prin frică.

Metode: Articolul sintetizează contribuții din economia politică (Klein, Chomsky), sociologia critică (Bourdieu, Baudrillard), psihologia socială (Milgram, Zimbardo) și teoria sistemelor, construind un cadru analitic pentru înțelegerea „industriei fricii” ca fenomen sistemic.

Rezultate: Cercetarea relevă că frica este exploatată sistematic prin trei mecanisme interconectate: (1) producerea activă a incertitudinii („ceața psihologică”), (2) identificarea și amplificarea unor agenți patogeni sociali („dușmani”, crize), și (3) vânzarea de soluții („antidoturi”) care generează dependență. Aceste mecanisme sunt susținute de sectoare farmaceutic, media, tehnologic, politic și de securitate.

Declarație de utilitate publică: Înțelegerea mecanismelor „industriei fricii” oferă instrumente critice pentru reziliența individuală și comunitară, contribuind la securitatea psihologică și la protejarea coeziunii sociale în fața manipulării prin anxietate.

Cuvinte cheie: industria fricii, ceață psihologică, anomie socială, control social, reziliență, gândire critică, securitate psihologică, capitalismul anxietății

Fever of Fear – From Ontological Vulnerability to the Institutionalization of Anxiety

Part II – The Institutionalization of Anxiety:  The Fear Industry, Social Pathology, and Resilience Strategies

ABSTRACT

Background: Part I of this article established the theoretical foundations of fear – the ontology of vulnerability, neurobiological mechanisms, and psychoanalytic perspectives. Part II extends this analysis toward the socio-economic dimension of fear, exploring how fear is institutionalized, economically exploited, and transformed into a mechanism of social control.

Objectives: This paper aims to decipher the mechanisms through which fear becomes an „industry” – a constellation of economic and political sectors that benefit from maintaining populations in a state of permanent alertness. It also seeks to identify resilience strategies and countermeasures against manipulation through fear.

Methods: The article synthesizes contributions from political economy (Klein, Chomsky), critical sociology (Bourdieu, Baudrillard), social psychology (Milgram, Zimbardo), and systems theory, constructing an analytical framework for understanding the „fear industry” as a systemic phenomenon.

Results: The research reveals that fear is systematically exploited through three interconnected mechanisms: (1) the active production of uncertainty („psychological fog”), (2) the identification and amplification of social pathogens („enemies,” crises), and (3) the sale of solutions („antidotes”) that generate dependency. These mechanisms are supported by pharmaceutical, media, technological, political, and security sectors.

Public utility statement: Understanding the mechanisms of the „fear industry” provides critical tools for individual and community resilience, contributing to psychological security and the protection of social cohesion in the face of manipulation through anxiety.

Keywords: fear industry, psychological fog, social anomie, social control, resilience, critical thinking, psychological security, anxiety capitalism

Authors’ note: This article represents the second part of a broader endeavor, which continues from Part I, dedicated to the theoretical foundations of fear – ontology, neurobiology, and psychoanalysis.