Index Academic Repository poate atribui identificatori digitali persistenți DOI (Digital Object Identifier) anumitor materiale eligibile, în scopul identificării stabile, citării și descoperirii acestora pe termen lung.

DOI-urile atribuite prin Index Academic utilizează infrastructura de înregistrare DOI administrată de MultiMedia Publishing, cu prefixul 10.58679.

Atribuirea unui DOI nu este automată pentru toate materialele depozitate și nu constituie peer review, certificare a calității științifice sau publicare în revista Index Academic.

Principiul fundamental al acestei politici este:

Un document care are deja un DOI valid nu primește un al doilea DOI doar pentru faptul că este inclus în Index Academic Repository.

1. Scopul atribuirii DOI

DOI-ul oferă unui material academic un identificator persistent care poate fi utilizat pentru:

  • identificarea univocă a documentului;
  • citarea academică;
  • menținerea unei legături stabile către pagina materialului;
  • interoperabilitatea cu servicii academice și bibliografice;
  • asocierea documentului cu autori, instituții, publicații și alte rezultate de cercetare;
  • actualizarea locației documentului fără modificarea identificatorului.

DOI-ul identifică materialul academic sau versiunea specifică pentru care a fost înregistrat, nu doar adresa web la care acesta se găsește.

2. Materiale eligibile pentru DOI

Index Academic Repository poate lua în considerare atribuirea unui DOI materialelor care:

  • nu au deja un DOI;
  • au caracter academic, științific, educațional sau de cercetare;
  • sunt suficient de complete pentru a constitui un obiect academic identificabil;
  • au un autor sau o responsabilitate intelectuală clar identificabilă;
  • dispun de metadate suficiente și verificabile;
  • au o versiune stabilă;
  • pot fi păstrate pe termen lung în Repository;
  • respectă drepturile de autor și politica de depozitare;
  • îndeplinesc criteriile generale ale Index Academic Repository.

Eligibilitatea nu creează automat dreptul la un DOI. Decizia privind atribuirea aparține administratorului Repository-ului.

3. Exemple de materiale care pot primi DOI

În funcție de natura și stabilitatea lor, pot fi eligibile:

  • preprinturi originale;
  • working papers;
  • rapoarte de cercetare;
  • lucrări de conferință nepublicate anterior cu DOI;
  • studii academice independente;
  • monografii sau documente academice digitale;
  • teze și disertații, dacă nu au deja DOI;
  • seturi de date;
  • materiale metodologice;
  • materiale suplimentare care constituie obiecte academice independente;
  • alte rezultate de cercetare originale și stabile.

Atribuirea se face numai dacă materialul nu are deja un DOI corespunzător acelei versiuni.

4. Materiale care nu primesc un al doilea DOI

Dacă un document a fost publicat anterior și are deja un DOI, Repository-ul păstrează și afișează DOI-ul original.

Acest lucru se aplică, de exemplu, unui articol publicat într-o revistă și ulterior autoarhivat în Index Academic Repository.

În acest caz:

  • DOI-ul original este introdus în metadate;
  • Repository-ul poate oferi o pagină proprie pentru înregistrare;
  • poate fi păstrată copia permisă a documentului;
  • dar nu se atribuie un nou DOI aceleiași publicații sau aceleiași versiuni.

Această regulă previne fragmentarea citărilor și apariția unor identificatori concurenți pentru aceeași lucrare.

5. DOI pentru versiuni diferite ale unei lucrări

Preprintul, Accepted Author Manuscript și Version of Record pot reprezenta versiuni distincte ale aceleiași lucrări.

Index Academic evită atribuirea inutilă a mai multor DOI-uri aceleiași lucrări, dar anumite versiuni pot avea DOI-uri distincte atunci când acestea constituie obiecte academice separate și situația o justifică.

De exemplu, un preprint poate primi un DOI în Repository, iar ulterior articolul publicat de o revistă poate primi un alt DOI din partea editorului.

În această situație, cele două DOI-uri nu sunt considerate duplicate dacă identifică versiuni distincte, iar relația dintre acestea trebuie înregistrată în metadate.

După apariția versiunii publicate, înregistrarea preprintului ar trebui să indice clar:

  • că există o versiune publicată;
  • citarea publicației;
  • DOI-ul Version of Record;
  • relația dintre cele două versiuni.

6. DOI și Version of Record

Dacă Version of Record a fost publicată de o revistă sau editură și are deja DOI, acel DOI este identificatorul principal al publicației respective.

Repository-ul nu va atribui un DOI nou copiei Version of Record.

Dacă Version of Record nu are DOI, atribuirea unuia prin Repository poate fi analizată numai dacă:

  • deponentul are dreptul de a depozita și identifica materialul;
  • nu există un alt DOI atribuit lucrării;
  • metadatele sunt suficiente;
  • atribuirea nu creează confuzie cu publicația originală.

7. DOI pentru preprinturi

Un preprint fără DOI poate fi eligibil pentru atribuirea unui DOI.

Dacă preprintul este ulterior publicat formal într-o revistă, DOI-ul preprintului rămâne valid și nu trebuie șters sau reutilizat.

Înregistrarea trebuie actualizată pentru a include DOI-ul versiunii publicate și relația bibliografică dintre cele două obiecte.

Astfel, DOI-ul preprintului identifică preprintul, iar DOI-ul publicației finale identifică Version of Record.

8. DOI pentru seturi de date și materiale suplimentare

Un set de date sau un material suplimentar poate primi un DOI separat atunci când:

  • constituie un obiect academic independent;
  • poate fi citat separat;
  • are metadate proprii;
  • are o versiune stabilă;
  • este păstrat pe termen lung.

Dacă materialul suplimentar este doar o parte inseparabilă a documentului principal, poate fi inclus în aceeași înregistrare fără DOI separat.

9. DOI, URL și identificator intern

Index Academic Repository poate utiliza mai multe tipuri de identificatori, care au funcții diferite.

DOI

Un DOI este un identificator persistent înregistrat într-o infrastructură DOI.

Exemplu:

10.58679/xxxxxxxx

DOI-ul rămâne același chiar dacă adresa web a documentului se modifică.

URL

Un URL este adresa web la care poate fi accesată o pagină sau un fișier.

Exemplu:

https://www.indexacademic.ro/repository/...

URL-ul se poate modifica în cazul reorganizării site-ului sau migrării infrastructurii.

Identificator intern

Repository-ul poate utiliza un identificator intern pentru administrarea înregistrărilor în baza de date.

Acesta poate fi un număr, un cod sau o altă valoare generată de sistem.

Identificatorul intern:

  • facilitează administrarea tehnică;
  • nu este echivalent cu un DOI;
  • nu trebuie prezentat ca identificator persistent extern;
  • poate fi utilizat independent de DOI.

Un material poate avea un identificator intern și un URL fără să aibă DOI.

10. DOI și pagina de destinație

Fiecare DOI atribuit de Index Academic Repository trebuie să rezolve către o pagină de destinație stabilă a materialului.

Pagina trebuie să ofere, pe cât posibil:

  • titlul;
  • autorii;
  • anul;
  • tipul documentului;
  • rezumatul;
  • cuvintele-cheie;
  • versiunea;
  • licența;
  • informațiile privind publicația originală, dacă există;
  • DOI-ul;
  • acces la document sau informații privind accesul.

DOI-ul nu ar trebui să trimită direct numai către un fișier PDF dacă există o pagină bibliografică stabilă pentru material.

11. Metadatele DOI

Pentru un material căruia i se atribuie DOI trebuie înregistrate metadate suficiente și corecte.

Acestea pot include:

  • titlul;
  • autorii;
  • ORCID;
  • afilierea;
  • data;
  • tipul materialului;
  • limba;
  • editorul sau instituția responsabilă;
  • URL-ul de destinație;
  • licența;
  • relațiile cu alte versiuni;
  • DOI-uri asociate;
  • alte metadate relevante.

Index Academic urmărește actualizarea metadatelor atunci când apar informații bibliografice importante noi.

12. DOI și citarea materialului

Materialele cu DOI trebuie citate folosind DOI-ul lor persistent.

Atunci când un material are atât URL, cât și DOI, DOI-ul este identificatorul recomandat pentru citare.

Pentru o lucrare publicată anterior, citarea trebuie să utilizeze DOI-ul publicației originale și datele bibliografice corespunzătoare, nu să prezinte Repository-ul drept publicație originală.

13. DOI și publicația originală

Depozitarea unei copii într-un Repository nu schimbă locul publicării originale.

Un articol publicat într-o revistă rămâne un articol al revistei respective chiar dacă o copie este găzduită în Index Academic Repository.

Pagina Repository-ului trebuie să indice, atunci când este relevant:

Originally published in / Publicat inițial în: [publicația] Original DOI: [DOI]

Repository-ul nu revendică rolul de editor original al unei lucrări pe care doar o arhivează.

14. DOI și copyright

Atribuirea unui DOI nu modifică statutul juridic al materialului.

DOI-ul:

  • nu transferă copyrightul;
  • nu reprezintă o licență;
  • nu conferă automat statut Open Access;
  • nu modifică restricțiile editorului;
  • nu acordă drepturi suplimentare utilizatorilor.

Copyrightul și licența trebuie gestionate separat.

15. DOI și peer review

Atribuirea unui DOI nu înseamnă că materialul a fost evaluat prin peer review.

Un DOI identifică persistent un obiect digital; nu reprezintă un certificat al calității sale științifice.

Atunci când un material din Repository nu a trecut prin peer review, acesta nu trebuie prezentat într-un mod care să sugereze contrariul.

16. DOI și acceptarea în Repository

Acceptarea unui material în Repository nu garantează atribuirea unui DOI.

Unele materiale pot fi publicate numai cu:

  • URL stabil;
  • identificator intern;
  • DOI original, dacă există;
  • alte identificatoare bibliografice.

Decizia privind atribuirea DOI ține cont de natura, stabilitatea, originalitatea și utilitatea academică a obiectului.

17. Persistența DOI

Un DOI, odată atribuit, este destinat să rămână persistent.

Prin urmare:

  • nu trebuie șters pentru a fi atribuit altui material;
  • nu trebuie reutilizat;
  • nu trebuie schimbat doar pentru că URL-ul s-a modificat;
  • trebuie menținut asociat obiectului pentru care a fost înregistrat.

Dacă pagina materialului se mută, URL-ul asociat DOI-ului trebuie actualizat.

18. Corectarea metadatelor

Erorile din metadatele unui DOI pot fi corectate fără atribuirea unui DOI nou atunci când obiectul academic rămâne același.

Pot fi actualizate, de exemplu:

  • ortografia numelui autorului;
  • afilierea;
  • rezumatul;
  • cuvintele-cheie;
  • URL-ul;
  • informațiile privind licența;
  • relațiile cu alte obiecte.

Un DOI nou nu trebuie atribuit doar pentru corectarea unei erori de metadate.

19. Versiuni revizuite și DOI nou

O versiune revizuită nu primește automat un DOI nou.

Decizia depinde de natura modificării.

Modificările minore și corecturile pot rămâne asociate aceluiași DOI dacă obiectul rămâne, în esență, aceeași lucrare.

Pentru o versiune substanțial diferită, concepută ca un obiect academic nou și citabil separat, poate fi justificat un DOI distinct.

În acest caz, relația dintre versiuni trebuie indicată în metadate.

20. Retragerea unui material cu DOI

Dacă un material care are DOI trebuie retras, DOI-ul nu este șters și nu este reutilizat.

Atunci când este posibil, DOI-ul trebuie să continue să rezolve către o pagină care indică faptul că materialul a fost retras.

Această pagină poate păstra metadatele bibliografice esențiale și motivul retragerii, în măsura în care publicarea acestei informații este legală și adecvată.

Această practică contribuie la păstrarea integrității evidenței academice și a citărilor existente.

21. DOI-uri duplicate

Dacă se constată că un material are deja un DOI care nu a fost declarat la depunere, Index Academic va utiliza DOI-ul existent și nu va atribui în mod intenționat un DOI suplimentar aceleiași versiuni.

Dacă un DOI a fost atribuit din eroare unui obiect care avea deja alt DOI, situația trebuie analizată și corectată la nivelul metadatelor și relațiilor dintre identificatori, fără reutilizarea DOI-urilor existente pentru alte materiale.

Prevenirea DOI-urilor duplicate este unul dintre motivele pentru care depunerile sunt verificate înainte de publicare.

22. Responsabilitatea deponentului

Deponentul trebuie să declare:

  • orice DOI existent;
  • publicația originală;
  • versiunea documentului;
  • eventuale versiuni anterioare;
  • alți identificatori relevanți.

Ascunderea sau omiterea intenționată a unui DOI existent poate determina refuzul solicitării de atribuire a unui DOI nou.

23. Responsabilitatea Index Academic Repository

În administrarea DOI-urilor, Index Academic Repository urmărește să:

  • evite atribuirea DOI-urilor duplicate;
  • mențină DOI-urile persistente;
  • actualizeze URL-urile de destinație;
  • furnizeze metadate corecte;
  • identifice relațiile dintre versiuni;
  • păstreze DOI-ul original al materialelor publicate anterior;
  • distingă clar Repository-ul de publicația originală;
  • nu prezinte DOI-ul drept dovadă de peer review sau de calitate științifică.

24. Regula practică pentru fiecare material

Pentru fiecare depunere, înainte de atribuirea unui DOI, aș aplica această succesiune:

1. Materialul are deja DOI?
→ Da: se păstrează DOI-ul existent. Nu se atribuie altul.
→ Nu: se continuă verificarea.

2. Este materialul un obiect academic original, stabil și suficient de complet?
→ Nu: se publică fără DOI.
→ Da: poate fi analizat pentru DOI.

3. Poate fi păstrat și identificat pe termen lung?
→ Nu: nu se atribuie DOI.
→ Da: poate fi eligibil.

4. Metadatele și drepturile sunt clare?
→ Nu: atribuirea este amânată până la clarificare.
→ Da: DOI-ul poate fi atribuit.

 

[Ghid pentru depunerea materialelor]
[Politica Repository]
[Copyright, licențe și drepturi de depozitare]