Acasă » Depozit academic » Acces deschis » Licența CC BY » Ghid practic pentru Journal Editor – Managementul fluxului editorial, etică și securitate în platformele OJS

Ghid practic pentru Journal Editor – Managementul fluxului editorial, etică și securitate în platformele OJS

0,00 lei

Autor(i): Eusebiu Jean Tihan
Anul: 2026
Editura: MultiMedia Publishing
ISBN: 978-606-033-970-0
DOI: 10.58679/IA57647
somdn_product_page

(Downloads - 2)

Descriere

Eusebiu Jean Tihan

Publicat de: MultiMedia Publishing

ISBN: 978-606-033-970-0

DOI: 10.58679/IA57647

© 2026 Eusebiu Jean Tihan

Licența CC BY 4.0

București, 2026

 

 

Acest ghid este conceput ca instrument operațional: ce verifici, ce decizii iei, cum gestionezi peer review-ul, cum comunici și cum urmărești manuscrisul până la publicare.

 

Rezumat executiv

Acest ghid este destinat membrilor Colegiilor de redacție care exercită rolul de Journal Editor. Ghidul acoperă:

  • Rolul și limitele editorului.
  • Fluxul editorial de la primirea manuscrisului la publicare.
  • Gestionarea peer review-ului, eticii și situațiilor de criză.
  • Instrumente operaționale: checklisturi, șabloane de email, fluxuri de decizie.

Cele 5 reguli de aur:

  1. Nu trimite la review un manuscris evident în afara scope-ului.
  2. Nu alege recenzori pentru rezultatul dorit.
  3. Nu confunda recomandarea recenzorului cu decizia editorială.
  4. Documentează deciziile importante.
  5. Escaladează problemele de etică.

Notă importantă: Politicile concrete, rolurile OJS, numărul de recenzori, tipul de peer review și dreptul de a lua decizia finală trebuie confirmate cu
Editor-in-Chief/administratorul fiecărei revistei. Ghidul nu înlocuiește regulamentele oficiale.

Dacă o procedură internă diferă de acest ghid, procedura oficială prevalează.

PREFAȚĂ

Dezvoltarea publicațiilor științifice și diversificarea mediilor digitale de comunicare academică au făcut ca activitatea editorială să devină un proces complex, care presupune competențe științifice, organizatorice, etice și tehnice. Calitatea unei reviste nu depinde exclusiv de valoarea manuscriselor publicate, ci și de rigoarea procedurilor prin care acestea sunt evaluate, de corectitudinea deciziilor editoriale și de capacitatea redacției de a proteja integritatea procesului de publicare.

În acest context, lucrarea Ghid practic pentru Journal Editor. Managementul fluxului editorial, etică și securitate în platformele OJS, elaborată de Tihan Eusebiu Jean, răspunde unei nevoi concrete: aceea de a oferi membrilor colegiilor de redacție un instrument de lucru structurat, accesibil și orientat către situațiile întâlnite în activitatea editorială curentă.

Lucrarea abordează etapele principale ale procesului editorial, de la primirea și examinarea preliminară a manuscrisului până la selectarea recenzorilor, gestionarea evaluării colegiale, formularea deciziilor, coordonarea revizuirilor și urmărirea publicării. Un loc important este acordat integrității academice, conflictelor de interese, confidențialității, gestionării situațiilor dificile și documentării deciziilor.

Valoarea practică a ghidului constă în asocierea explicațiilor cu instrumente de lucru: liste de verificare, modele de comunicare, scenarii operaționale, scheme de decizie și exemple de gestionare a incidentelor. Aceste resurse urmăresc să sprijine consecvența acțiunilor editoriale și să faciliteze formarea persoanelor care își asumă responsabilități în cadrul unei redacții.

Lucrarea nu propune o uniformizare artificială a tuturor revistelor și nici nu substituie regulamentele editoriale proprii. Dimpotrivă, subliniază importanța respectării politicilor fiecărei publicații, a mandatului acordat editorului și a escaladării situațiilor care depășesc competența acestuia.

Prin publicarea sa în cadrul MultiMedia Publishing, Grupul MultiMedia își propune să contribuie la consolidarea unei culturi editoriale bazate pe profesionalism, responsabilitate, transparență și respectarea principiilor integrității academice.

Sperăm ca acest ghid să fie util atât celor aflați la începutul activității editoriale, cât și editorilor cu experiență care urmăresc să-și sistematizeze practica, să-și îmbunătățească procedurile și să gestioneze mai eficient situațiile complexe.

Grupul MultiMedia
București, 2026

CUVÂNT ÎNAINTE

Activitatea unui Journal Editor se desfășoară la intersecția dintre evaluarea științifică, responsabilitatea instituțională și organizarea procesului editorial. Dincolo de operațiunile realizate într-o platformă digitală, editorul trebuie să analizeze situații, să aprecieze relevanța observațiilor primite, să selecteze evaluatori potriviți, să gestioneze termene și să ia sau să formuleze decizii în limitele mandatului său.

Această responsabilitate nu se reduce la parcurgerea unor etape tehnice. Ea presupune discernământ, imparțialitate, capacitatea de a distinge între o suspiciune și o constatare documentată, precum și înțelegerea consecințelor pe care o decizie editorială le poate avea asupra autorilor, recenzorilor și credibilității publicației.

Ghidul de față pornește de la o perspectivă practică. El urmărește să transforme experiența editorială într-un ansamblu de principii, proceduri și instrumente care pot fi consultate și aplicate în activitatea curentă. Organizarea pe lecții, checklisturi, scenarii și fluxuri de decizie permite utilizarea sa atât pentru studiu individual, cât și în cadrul programelor de formare a membrilor colegiilor de redacție.

Un principiu traversează întreaga lucrare: editorul trebuie să acționeze ferm, dar proporțional; să verifice, fără să formuleze acuzații premature; să documenteze, fără să transforme procedura într-un scop în sine; și să decidă numai în limitele competenței și ale politicilor aplicabile. În situațiile care depășesc mandatul său, consultarea Editor-in-Chief sau a structurii competente nu reprezintă o slăbiciune, ci o expresie a responsabilității profesionale.

Platforma Open Journal Systems (OJS) oferă un cadru tehnic pentru organizarea fluxului editorial, însă utilizarea corectă a platformei nu garantează, prin ea însăși, calitatea procesului. Aceasta depinde și de regulile stabilite de revistă, de pregătirea persoanelor implicate, de calitatea comunicării și de modul în care sunt motivate și înregistrate deciziile.

Cititorul este invitat să folosească acest ghid nu ca pe o colecție de formule care trebuie aplicate mecanic, ci ca pe un reper pentru dezvoltarea unei practici editoriale conștiente, coerente și responsabile.

Speranța autorului este ca lucrarea să contribuie la formarea unor editori capabili să îmbine rigoarea procedurală cu judecata profesională și să înțeleagă că fiecare manuscris reprezintă nu doar un document aflat într-un flux de lucru, ci și o contribuție potențială la cunoașterea științifică.

ARGUMENT

Publicarea unei lucrări științifice reprezintă rezultatul unui proces în care contribuția autorului este esențială, dar nu suficientă. Între transmiterea manuscrisului și apariția sa publică se desfășoară o succesiune de activități editoriale care presupun verificări, evaluări, comunicare, coordonare și asumarea unor decizii. Calitatea acestui proces influențează credibilitatea revistei și încrederea comunității academice în rezultatele publicate.

În practica editorială, responsabilitățile unui Journal Editor sunt uneori învățate informal, prin observarea colegilor, experiență directă și rezolvarea situațiilor neprevăzute. Deși experiența rămâne indispensabilă, absența unor repere sistematizate poate conduce la practici neuniforme, întârzieri, comunicări neclare, documentare insuficientă și gestionarea neadecvată a situațiilor sensibile.

Necesitatea unui ghid practic rezultă, așadar, din nevoia de a reuni într-un singur instrument atât logica procesului editorial, cât și acțiunile concrete prin care acesta poate fi administrat. Nu este suficient ca editorul să cunoască denumirile etapelor din OJS; el trebuie să înțeleagă scopul fiecărei etape, limitele propriului rol, criteriile care justifică o decizie și situațiile în care este necesară consultarea sau escaladarea.

Lucrarea este construită progresiv. Ea pornește de la definirea misiunii și limitelor rolului editorial, continuă cu examinarea preliminară a manuscrisului, selectarea recenzorilor, monitorizarea evaluării și interpretarea rapoartelor, apoi abordează revizuirile, publicarea, dezvoltarea revistei și gestionarea situațiilor dificile. Checklisturile, modelele de comunicare, exercițiile și schemele de decizie urmăresc să transforme principiile în instrumente utilizabile în activitatea curentă.

Un accent distinct este pus pe etică și integritate. Suspiciunile de plagiat, conflictele de interese, disputele privind autoratul, încălcarea confidențialității și posibila manipulare a evaluării colegiale solicită mai mult decât reacții rapide. Ele presupun verificarea informațiilor, păstrarea documentelor relevante, comunicare adecvată și respectarea competențelor instituționale. În astfel de cazuri, fermitatea trebuie însoțită de proporționalitate, iar suspiciunea trebuie diferențiată de concluzia susținută de dovezi.

Totodată, ghidul urmărește să clarifice relația dintre responsabilitatea profesională a editorului și cadrul instituțional în care acesta lucrează. Editorul nu acționează în afara politicilor revistei și nu substituie autoritatea Editor-in-Chief, a instituțiilor competente sau a altor structuri desemnate. El contribuie la buna funcționare a procesului în limitele mandatului său și trebuie să poată explica și documenta acțiunile întreprinse.

Prin organizarea sa, lucrarea se adresează atât persoanelor aflate la începutul activității editoriale, cât și membrilor cu experiență ai colegiilor de redacție. Pentru primii, poate constitui un traseu de familiarizare și formare; pentru cei din urmă, poate funcționa ca instrument de consultare, verificare și uniformizare a practicilor.

Publicarea acestui ghid de către MultiMedia Publishing exprimă intenția de a contribui la dezvoltarea unei culturi editoriale mai bine organizate, în care eficiența operațională să fie însoțită de rigoare, echitate și responsabilitate. Utilitatea unei asemenea lucrări nu se măsoară numai prin numărul de proceduri descrise, ci și prin capacitatea sa de a sprijini decizii mai bine fundamentate și procese editoriale mai transparente.

În esență, argumentul central al lucrării este simplu: un proces editorial de calitate nu se bazează doar pe instrumente și reguli, ci pe oameni care înțeleg de ce există aceste reguli, când se aplică și cum trebuie exercitată responsabilitatea profesională.

POZIȚIONARE METODOLOGICĂ ȘI LIMITE EPISTEMOLOGICE

1. Natura și scopul lucrării

Prezenta lucrare este concepută ca un ghid profesional cu orientare operațională și formativă. Scopul său este sistematizarea principalelor responsabilități ale unui Journal Editor și oferirea unor repere practice pentru gestionarea fluxului editorial, a evaluării colegiale, a deciziilor editoriale și a situațiilor care pot afecta integritatea procesului de publicare.

Lucrarea nu se prezintă ca studiu experimental, cercetare cantitativă sau analiză empirică sistematică a performanței editoriale. Ea urmărește să organizeze cunoștințe profesionale, principii de bună practică, proceduri operaționale și exemple aplicative într-o formă accesibilă persoanelor implicate în activitatea revistelor științifice.

2. Abordarea metodologică

Abordarea este predominant descriptivă, explicativă și aplicativă. Conținutul este organizat în jurul etapelor procesului editorial și al problemelor recurente cu care se poate confrunta un Journal Editor. Explicațiile sunt completate prin checklisturi, modele de comunicare, scenarii, tabele, scheme de decizie și instrumente de documentare.

Dimensiunea metodologică a lucrării constă în structurarea operațională a activității editoriale: identificarea situației, verificarea informațiilor disponibile, raportarea la politica revistei, alegerea acțiunii adecvate, documentarea acesteia și, atunci când este necesar, escaladarea cazului către persoana sau structura competentă.

Reperele privind etica publicării și evaluarea colegială trebuie interpretate în raport cu sursele profesionale indicate în bibliografie, cu politicile editoriale aplicabile și cu documentația oficială a platformei OJS. Exemplele și scenariile au rol didactic și nu reprezintă, în sine, dovezi empirice privind frecvența sau distribuția anumitor incidente în publicațiile științifice.

3. Nivelurile de autoritate ale recomandărilor

Pentru o utilizare corectă a ghidului, este necesară diferențierea între trei niveluri:

  • Principii generale de bună practică editorială, precum imparțialitatea, confidențialitatea, gestionarea conflictelor de interese, motivarea deciziilor și protejarea integrității procesului de evaluare.
  • Recomandări operaționale, care descriu modalități posibile de organizare a activității editoriale și trebuie adaptate la contextul fiecărei publicații.
  • Proceduri și reguli interne, care devin aplicabile în măsura în care sunt prevăzute de politicile oficiale ale revistei, de instrucțiunile conducerii editoriale și de configurarea efectivă a sistemului utilizat.

Aceste niveluri nu sunt interschimbabile. O recomandare practică nu trebuie prezentată ca obligație universală, iar un exemplu de procedură nu trebuie aplicat automat în absența unei baze instituționale sau editoriale adecvate.

4. Limite epistemologice

Ghidul nu pretinde că oferă o soluție unică pentru toate situațiile editoriale. Practicile diferă în funcție de domeniul științific, tipul publicației, modelul de evaluare colegială, resursele redacției, jurisdicția relevantă și politicile editoriale adoptate.

De asemenea, unele decizii presupun informații care nu sunt întotdeauna accesibile editorului. În asemenea situații, concluziile trebuie formulate proporțional cu dovezile disponibile. Indicatorii de risc, scorurile de similitudine, neconcordanțele documentare sau comportamentele neobișnuite pot justifica verificări suplimentare, dar nu constituie automat dovezi ale unei abateri.

Exemplele din lucrare au caracter ilustrativ și formativ. Ele nu înlocuiesc investigațiile instituționale, evaluările de specialitate, consultanța juridică sau deciziile persoanelor competente, atunci când acestea sunt necesare. Niciun instrument tehnic și nicio listă de verificare nu pot elimina complet incertitudinea ori substitui judecata profesională.

În ceea ce privește OJS, denumirile opțiunilor, permisiunile, fluxurile disponibile și funcționalitățile pot varia în funcție de versiune, configurare și extensiile instalate. Instrucțiunile tehnice trebuie, prin urmare, raportate la instanța efectiv utilizată de publicație.

5. Responsabilitatea utilizării

Utilizatorul ghidului are responsabilitatea de a verifica aplicabilitatea fiecărei recomandări în raport cu politica revistei, mandatul editorial, normele profesionale și cerințele legale relevante. Atunci când există diferențe între o recomandare din această lucrare și o procedură oficială aplicabilă, prevalează cadrul normativ și instituțional competent.

Prin aceste delimitări, lucrarea își asumă un obiectiv realist: nu eliminarea tuturor dificultăților editoriale, ci îmbunătățirea capacității de a le identifica, analiza, documenta și gestiona în mod profesionist.

Ghid practic pentru Journal Editor - Managementul fluxului editorial, etică și securitate în platformele OJS

Informații suplimentare

Autor(i)

Anul

Editura

ISBN

978-606-033-970-0

DOI

10.58679/IA57647

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care scrii o recenzie pentru „Ghid practic pentru Journal Editor – Managementul fluxului editorial, etică și securitate în platformele OJS”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *