România

UEFISCDI deschide „Voucher (Cec) de inovare”: finanțare rapidă pentru colaborări firmă–universitate UEFISCDI a anunțat că, începând cu 8 ianuarie 2026, platforma online pentru depunerea cererilor se deschide pentru competiția „Voucher (Cec) de inovare”. Instrumentul e gândit ca o finanțare relativ … Citeşte mai mult

THE WUR 2026: doar două universități românești în Top 1000 Times Higher Education a publicat pe 9 octombrie 2025 clasamentul global 2026: Academia de Studii Economice și UMF „Carol Davila” sunt singurele din România în seg­mentul 801–1000; în total, 22 … Citeşte mai mult

Mediul academic românesc, solicitat să se reformeze Experți și lideri universitari subliniază că președintele Nicușor Dan ar trebui să prioritizeze reforma învățământului superior și cercetării, vizând rate de participare scăzute și un sistem „omogen” cu rezultate slabe. Politologii evidențiază că … Citeşte mai mult

Universitatea din București – top 93 mondial în clasamentul THE Impact 2025 Universitatea din București (UB) a devenit prima din România poziționată în top 100 la nivel mondial în clasamentul Times Higher Education Impact Rankings 2025, ocupând locul 93 pentru implicarea în dezvoltarea … Citeşte mai mult

Prea îndrăgostit de operaţiile pur tehnice ale Serviciului Secret (recrutarea, dirijarea şi infiltrarea agenţilor, combinaţiile şi legendele informative, contrapropaganda şi dezinformarea, interceptările de înscrisuri şi convorbiri), in care era un maestru, Moruzov a neglijat tocmai menirea fundamentală a unui şef al Intelligence-ului: preocuparea pentru analiza profundă şi obiectivă a situaţiei geostrategice şi geopolitice a ţării şi elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu şi îndepărtat pe care să le supună atenţiei factorilor politici constituţionali, responsabili de soarta ţării, iar activitatea întregului aparat de informaţii să fie direcţionată spre un asemenea obiectiv. Prevalându-se permanent de necesitatea păstrării secretului în activitatea de informaţii, ceea ce a fost un lucru bun şi de absolută utilitate pentru instituţia pe care a fondat-o şi condus-o, dar coroborat cu comportamentul etalat ori de câte ori i se ivea ocazia de a-şi da importanţă cu aceea ce ştie şi ar putea să realizeze, Mihail Moruzov a creat celor din jur mai mult derută decât claritate. Toate acestea au alimentat din plin imaginaţia adversarilor săi şi ai Serviciului Secret, care au căutat să-i proiecteze personalitatea într-o lumină dintre cele mai sumbre şi misterioase.

România intră, în iunie 1941, în al Doilea Război Mondial de partea Axei și împotriva URSS, sperând să redobândească astfel teritoriile pierdute. Pe 22 iunie 1941, armatele germană și română au început campania împotriva Uniunii Sovietice prin „Operațiunea München”, armata română fiind motivată de dorința de a lua înapoi de la URSS Basarabia și Bucovina. Pe 1 august 1943, aliații au bombardat câmpurile petroliere și rafinăriile de la Ploiești (Operațiunea Tidal Wave). După bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943, armata sovietică a început să avanseze și, în martie 1944, ajunge pe teritoriul României. Trupele românești au participat la război alături de Axă în cadrul Grupului de armate german sub denumirea „Ucraina de Sud”. Mareșalul Antonescu, convins de imposibilitatea opririi asaltului sovietic, în noaptea de 21 august a cerut ambasadorului Manfred von Killinger să angajeze toate rezervele germane pentru a sprijini frontul, și a doua zi, pe 22 august, a informat guvernul român despre intenția sa de a continua lupta alături de Germania nazistă.

Se pare că Hermann Paul Arno von Ritgen a fost unul dintre cei mai de seamă spioni pe care British Intelligence Service i-a avut în cadrul Legației germane la București în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

Recenzie: Ovidiu Boureanu, Petru Ștețcu (autori), Stan Petrescu, Tiberiu Tănase (coordonatori): Intelligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor (manual), Editura Concordia, Arad 2021

Prin acest eveniment, se aduc împreună stakeholderi relevanți în zona de IA și se lansează o dezbatere publică în vederea elaborării Strategiei Naţionale de Inteligență Artificială revizuind eforturile depuse până în prezent și documentele întocmite ca puncte de plecare (Cadrul Strategic Național în Inteligență Artificială).