Scientometria în evaluarea cercetătorilor și limitele judecății exclusiv calitative

Descriere

Nicolae Sfetcu
nicolae@sfetcu.com[1]

[1] Cercetător – Divizia de Istoria Științei (DIS)/Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române, ORCID: 0000-0002-0162-9973, Web of Science Researcher ID V-1416-2017

Rezumat

Reforma evaluării cercetării contestă utilizarea mecanică a numărului de citări, a indicelui Hirsch și a indicatorilor de revistă în deciziile privind cariera academică. Această critică este justificată, dar nu demonstrează că informația scientometrică trebuie marginalizată. Articolul examinează argumentele pentru evaluarea predominant calitativă în raport cu principiile CoARA, DORA și ale Manifestului de la Leiden și distinge între nivelul publicației, cel al cercetătorului și cel instituțional. Pe baza unei analize conceptuale și a unei selecții tematice de studii și documente normative, arată că indicatorii oferă dovezi parțiale despre circulația și receptarea lucrărilor, în timp ce expertiza apreciază direct rigoarea, originalitatea și semnificația contribuțiilor. Sunt discutate efectele practicilor editoriale discutabile, distorsiunile de acoperire ale bazelor de date, limitele normalizării și variabilitatea evaluării de către experți. Se propune un protocol de evaluare în care portofoliul de contribuții este examinat de experți, iar datele bibliometrice sunt verificate, contextualizate și folosite pentru a testa sau completa judecățile formulate. Ponderea adecvată a indicatorilor depinde de scopul evaluării, de disciplină, de etapa carierei și de calitatea datelor. Concluzia este că reforma responsabilă cere o utilizare justificată a scientometriei, fără transformarea vreunui indicator într-un verdict asupra valorii cercetătorului.

Cuvinte-cheie: evaluarea cercetării; scientometrie; bibliometrie; citări; CoARA; DORA; evaluare de către experți.

Scientometrics in Researcher Assessment and the Limits of Exclusively Qualitative Judgment

Abstract

Research assessment reform challenges the mechanical use of citation counts, the h-index, and journal-level indicators in academic career decisions. This criticism is warranted, but it does not establish that scientometric evidence should be marginalized. This conceptual article examines arguments for predominantly qualitative assessment in light of the CoARA Agreement, DORA, and the Leiden Manifesto, distinguishing publication, researcher, and institutional levels. Drawing on a thematic selection of policy documents and research studies, it argues that indicators provide partial evidence of scholarly reception, while expert assessment directly addresses rigor, originality, and the significance of contributions. The discussion covers questionable editorial practices, database coverage, the limits of field normalization, and variability in expert review. It proposes an assessment process in which experts read selected contributions and use verified, contextualized bibliometric evidence to test and supplement their judgments. The appropriate role of indicators depends on the purpose of assessment, discipline, career stage, and data quality. Responsible reform therefore requires a justified use of scientometrics without treating any single indicator as a verdict on a researcher’s value.

Keywords: research assessment; scientometrics; bibliometrics; citations; CoARA; DORA; expert review.

Sfetcu, Nicolae (2026). ”Scientometria în evaluarea cercetătorilor și limitele judecății exclusiv calitative”, în Index Academic, II 2026, https://doi.org/10.58679/IA41317, Licența CC BY 4.0