Arhivă Autor: Index Academic

Căutăm oameni pasionați de cercetarea trecutului omenirii și al României. Egiptologie, servicii de informații, diplomație, Orient și lumea mediteraneeană, arheologie, marile conflagrații ale sec. al XX-lea, comunism și totalitarism, istoria artei, muzeologie, arhivistică, ideologie, istoria slavilor etc. Căutăm oameni cu … Citeşte mai mult

Variabilele globale specifice lui WordPress sunt utilizate în codarea WordPress pentru diferite motive. Aproape toate datele pe care WordPress le generează pot fi găsite într-o variabilă globală.

Eseul urmărește variatele abordări pe care cercetătorii le-au încercat în studierea rolului intelligence-ului în politica națională și internațională. Acesta ia în considerare numeroasele strategii metodologice şi epistemologice care au caracterizat studiul „intelligence-ului” de-a lungul ultimilor 50 de ani şi argumentează că, încă de la începutul lor, studiile asupra „intelligence-ului” au fost caracterizate prin interdisciplinaritate și deschidere față de diferite abordări conceptuale. Istoricii, politologii, sociologii și profesioniștii și-au adus cu toții contribuția la domeniul în plină extindere al cercetărilor legate de chestiunile de „intelligence”. În concluzie se poate afirma despre intelligence cercetarea interdisciplinară poate fi unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui nou subdomeniu și se poate argumenta necesitatea unei extindere şi adâncire a agendei studiilor de intelligence.

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică.

Revista ”Intelligence Info” publlică articole academice din domeniile intelligence, istorie, geopolitică, securitate, și știința informației. Toate articolele revistei sunt disponibile gratuit în acces deschis (open access) sub licență Creative Commons. Publicarea articolelor în revistă este gratuită. Obiectivul principal al revistei este de a contribui fundamental la înțelegerea conceptelor științifice și filosofice și a aplicațiilor practice ale acestor concepte. Sunt acceptate articole în limbile română, engleză și franceză.

Recenzia cărții: Taleb, Nassim Nicholas (2007), The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable, Random House, ISBN 978-1400063512

Cartea abordează subiecte legate de cunoaștere și moduri de viață, cu elemente de ficțiune și anecdotice din viața personală a autorului, pornind de la aspecte literare până la cele științifice și matematice. Accentul este pus pe „orbirea noastră în ceea ce privește aleatorietatea, în special abaterile mari.”

Teoria lebedei negre a fost dezvoltată de Nassim Nicholas Taleb pentru a explica rolul disproporționat al evenimentelor rare greu de prezis, incongruența metodelor științifice în calculul probabilității evenimentelor rare din cauza naturii probabilităților mici, și prejudecățile oamenilor față de incertitudine și rolul masiv al unui eveniment rar. Taleb propune oamenilor de afaceri dă folosească „strategia mrenei” pentru investiții pe care el însuși a folosit-o, care constă în evitarea investițiilor cu risc mediu și plasarea a 85–90% din bani în cele mai sigure instrumente disponibile și restul de 10–15% în afaceri extrem de speculative.

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti este o instituţie de învăţământ superior de stat cu personalitate juridică, de interes public. Ea este continuatoarea tradiţiilor Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie întemeiată în anul 1857, a Facultăţii de Medicină înfiinţată în anul 1867, a Facultăţii de Farmacie creată în anul 1923 şi a Facultăţii de Stomatologie înfiinţată în anul 1949. Misiunea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti este de a forma, prin educație, resursele umane din domeniul medical, în acord cu cerințele derivate din statutul țării noastre ca stat membru al U.E., în cadrul a 4 facultăți: Facultatea de Medicină, Facultatea de Stomatologie, Facultatea de Farmacie şi Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală.

Arta războiului a lui Sunt Tzu a avut o influență extraordinară asupra tradițiilor militare chineze și japoneze și este încă predată în școlile militare din întreaga lume; constituie fundamentul gândirii strategice contemporane din Asia.

Arta războiului a ajuns un canon al gândirii strategice occidentale, la rândul său profund influențat de acest tratat care analizează, cu un avans considerabil, războiul ca o chestiune de importanță vitală pentru state. Cartea este încă predată în școlile militare occidentale, unde este cel mai adesea subiectul unor studii comparative cu canoanele gândirii strategice europene și nord-americane.

Multe cărți de afaceri au aplicat lecțiile preluate din carte la politica de birou și la strategia de afaceri corporativă. Multe companii consideră cartea ca lectură obligatorie pentru directorii lor cheie, citând valorile sale utilitare în ceea ce privește practicile de management.

”Cele 13 capitole ale lui Sun Tzŭ nu sunt doar elementul de bază și baza tuturor pregătirii militarilor, ci și obligă la cea mai mare atenție a cărturarilor și a oamenilor de litere. Spunele sale sunt concise dar elegante, simple dar profunde, perspicace și eminamente practice.” (Chêng Hou)

Principala sursă biografică despre Platon, după mărturia neoplatonicului Simplicius, ar fi fost scrisă de discipolul Xenocrate, dar din păcate nu a ajuns la noi. Cea mai veche biografie a lui Platon care a ajuns până la noi, De Platone et dogmate eius, este a unui autor latin din secolul al II-lea, Apuleius. Toate celelalte biografii ale lui Platon au fost scrise la peste cinci sute de ani de la moartea sa. Istoricul grec Diogene (secolele II și III) este autorul unei serii de biografii ale filosofilor greci (Viețile filosofilor) în care face referire la viața lui Platon. Acesta ar fi scris și un elogiu funerar lui Platon. Alți biografi timpurii ai lui Platon sunt Olimpiodor cel Tânăr în secolul al VI-lea și o sursă anonimă. O sursă importantă despre viața lui Platon sunt chiar dialogurile sale filozofice, treisprezece scrisori (posibil false totuși, cu excepția poate a Scrisorilor VII și VIII), scrierile lui Aristotel, un fragment din Istoria filozofilor (Syntaxis ton philosophon) a epicureanului Philodemus de Gadara din secolul I î.e.n., scrierile anonime Prolegomena despre filozofia platonică atribuite în mod tradițional lui Olimpiodor, Suda, secolul al X-lea și Viața lui Dio a lui Plutarh, secolul I-II.